”Traind cu suflul limbii, in spatiul ei intelept imi construiesc propriul dictionar spiritual”

Omul traieste in sine cu emotiile si starile sufletesti,isi zideste personalitatea , moravurile si viciile sale.Creeaza o gama de noi idei si ganduri,incalcand legile si distrugand o parte din sine,si o mica parte din lumea inconjuratoare…. Interiorul il alina cu forta spirituala,facand legatura dointre doua cadre divine:cel pamantesc si cel ceresc.Poate ca si atunci intelege ca cu adevarat traieste, si ca totul e efemer , care variaza de la o clipa la alta.Nu uitati: VIATA DEVINE FINITA IN ACEL MOMENT CAND NU STII SA IERTI SI SA IUBESTI!
Mereu tindem spre idealizare,dar nu prin noi insine, ci prin ‘chipul’ unui liderismstrain.Furam destinele altor personalitati, ca dorim sa ne asemanam cu ei, si ii copiem monoton fara nici o indoiala..
Sufletul e atat de mare, si inzestrat cu toate finetele a unor mii de siruri de orizonturi valide, ce se pierd, si se ascund in ochii nostri-martorii ce privesc si judeca exteriorul solidar. Exista o dependenta dintre limba si suflet, ambele sunt amortite si asteapta o minune exceptionala, ca sa-si hraneasca starile ce oduleaza de la ptrezent spre viitor.Vorbim cu ‘sufletul’, si intelegem ca el exista doar atunci cand trecem prin mainele singuratatii exigente. Atunci! Doar atunci:esti coplesit de dureri imense ce te imbratiseaza, si nu te lasa sa cazi in apele chinurilor, in lanturile mincinii, si in falsivitatea propriei identitati.
Ascultind sufletul-vei auzi cum ‘canta’ melancolic peste inima Ta! Imi construiesc dictionarul-sufletului,care ma indeamna spre eternitatea lucida, si ma conduce in lumea paradoxala, si-mi sopteste fin, atat de fin..SA IUbesc!..
Parem a fi bolnavi de ispite, ce apar de undeva,se misca haotic si totdeauna regenereaza un coltisor plin de rani ‘parvenite’..
Atat de unici suntem prin felul nostru de ‘a fi’ si ‘a gandi’,dar atat de mult ne asemanam, prin  .calitatile:ura;minciuna;neintelegere;iubire;prietenie;bunastare;invidie;prietenie;respect si suflet-ce tind mereu spre eroare….